sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Nono - recenzie

''Nono''
de Renata Carageani

Hmm. Pai. 
Nono este un ursulet de plus care, dupa ce prietenul lui cel mai bun moare, se arunca la cosul de gunoi, convins ca stapana lui, Asta, nu o sa ii duca dorul. 
Petrecandu-si zilele pe strazi, departe de casa, Nono invata sa se descurce.. singurel, ca sa spun asa. Adica, de la fiecare individ cu care intra in contact, invata cate ceva. Si chiar ajunge sa formeze o familie un mic grupulet cu acei indivizi, si anume: cainii Intamplare, Vasile si Fetita (+ Alburimea Sa). Pisicile 'aristocrate', Amelie si Jeanette. Si o minge calatoare, Wilson. 
Asa cum scrie si in sinopsis-ul cartii, aceste nume sunt doar niste.. intruchipari(?) ale unor stari sufletesti. Singuratate. Disperare. Nu va lasati indusi in eroare de faptul ca (,) cartea se numeste ''Nono'', ca in coperta apare un ursulet de plus si asa mai departe. Nu. Asta nu inseamna ca nu este o carte profunda si serioasa. Doar ca problemele din viata de cu zi sunt redate cu inocenta prin ochii unui ursulet de plus.
In fine.
Si mi-a placut la nebunie optimismul lui Nono, si gandirea lui.. nu stiu cum sa ma exprim.. matura, probabil? Pentru ca, pur si simplu, trata anumite situatii cu o stapanire de sine si cu o gandire care pe mine, cel putin, m-a lasat masca. Adica, ma gandeam, frate!, e un ursulet de plus.. .
Am simtit un strop de ura in felul in care Nono isi descria creatorul. Putina ura pentru faptul ca i-a desenat o cocoasa, i-a pus o pereche caraghioasa de ochelari si pentru ca zambetul nu facea parte din alcatuirea lui.. pentru simplul motiv ca nu avea el chef de termene limita. Nono incearca, prin caracterul lui, sa-i demonstreze ca daca l-a desenat ca pe o ciudatanie, asta nu inseamna ca el nu este capabil de.. fericire, prietenie, iubire. 
Am invatat multe lucruri frumoase din aceasta carte, si chiar ma bucur ca am ajuns sa o citesc, si v-o recomand din toata inima. Chiar merita. Pe bune. 


Fragment(e):
'' 'Fetita' era un nume foarte bun. Totul e sa ai un nume si sa existe cineva care te striga pe numele ala. ''

'' La toamna voi urmari cum cad frunzele. La primavara, cum inmuguresc copacii. Apoi va veni iar vara, si iar vor fi Ursele pe cer. Timpul va curge linistit pe langa mine, ca raul din apropiere, dar eu voi ramane aici, la capatul unei mingi sfasiate, fiindca nu voi fi niciodata capabil s-o repar de unul singur.
Gandul ca as putea fi nemuritor ma inspaimanta.
Imi trebuie ceva, ca o lovitura de teatru. ''



Imagine asociata

Melodie asociata

Weekend fain va doresc. :)


8 comentarii:

  1. frumoasa recenzia, dragalasa carte. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. As vrea si eu sa o citesc... Pare foarte frumoasa si are o recenzie superba :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Cat de draguta pare! Ma tenteaza sa o citesc! ^_^

    RăspundețiȘtergere
  4. Pare asa draguta, cred ca o sa o citesc si eu de Craciun :)

    RăspundețiȘtergere
  5. :o3 Ce dragut! Mi-ar placea sa o citesc .De fapt,nu am mai citit ceva de genul asta :d.Frumoasa recenzie :o3

    RăspundețiȘtergere
  6. Mersi de recomandare! E urmatoarea carte pe care vreau sa mi-o cumpar.:)

    RăspundețiȘtergere